Onair Music Awards..si nu prea

Saptamana trecuta a avut loc la Teatrul National din Bucuresti prima editie a Premiilor On Air Music Awards. Anuntate cu mare tam tam drept premiile industriei muzicale, premii alese pe spranceana de elita de oameni care au de-a face cu muzica si, supposedly, se si pricep la ea, au fost de fapt o struto-camila, promitand altceva decat ceea ce s-a intamplat de fapt acolo.



Categoriile pentru care s-au facut nominalizarile pareau a da o prima speranta...erau ceva mai bine alese, se regasea si un Best Alternative, Best Promoter, Best Record Label, Lifetime Achievement Award...ce sa mai, era clar ca se incerca o varianta mioritica a premiilor Grammy. Sigur, nu se pune problema de categorii mult prea nisate ca peste Ocean, noi nu avem cu adevarat o industrie muzicala ca sa ne putem gandi la Best Blues, Best Jazz, Best Reggae, Best Soundtrack, Best Instrumental etc.

Pana aici, toate bune si frumoase. Si apoi apar primele nominalizari. Wtf?! Really?! Best Pop-Rock - Coonect-R?! Best Pop Rock si Best Dance - Votaj?! Cum ar fi ca Mumford & Sons sa fie nominalizati ca trupa pop-rock si apoi ca trupa dance. Si exemplele pot continua. Nu are rost sa mai vorbim despre momentele jenante ale pseudo-artistilor romani promovati cu drag si spor de radiourile #1 din Romania..cum s-a anuntat ca toti cei care vor canta in cadrul galei o vor face live, iar Corinei Bud i-a sarit CD-ul in marele moment, sau cum What's Up era probabil racit si s-a gandit ca e de ajuns ca doar Andra sa presteze, pt el fiind de ajuns o maimutareala sinistra.

O alta intamplare autentic mioritica s-a produs atunci cand dl Aurel Mitran se afla pe scena pentru a-si primi premiul pentru intreaga cariera. Cum pentru Corina Bud domnul probabil ca nu insemna nici cat negru sub unghie, aceasta a gasit mai de cuvinta sa se ridice in mijlocul discursului stimabilului domn pentru a-si trimite, cu fundul dezgolit la scena, bezele cu alti prea-minunati artisti de aceeasi teapa, aflati in primele randuri. Restul, vorba aceeea, e tacere.

Un alt moment indelung comentat a fost cel al alegerii Artistului Anului. Acesta a fost decis dintre castigatorii la celelalte categorii, pe baza unui sms trimis de cei prezenti in sala, dupa anuntarea invingatorilor de la toate categoriile. And then all hell broke loose cand, ca sa vezi, dintre toti premiantii preaslaviti de radiourile noastre drage (Holograf, Loredana, Andra, Smiley etc),niciunul nu s-a pomenit cu marele premiu al serii, ci...Robin and the Backstabbers (adica domnii care au castigat la categoria Best Alternative). Soc si groaza!! Dar de ce? Dar cum? Huooo, cine-s astia? Cum ii cheama?! Vai, ce furaciune se auzea de prin toata sala. De ce? Pai, simplu: cei care au ales erau cei din sala...carora li s-a explicat atunci cand au ajuns cum va functiona si au fost rugati frumos de catre organizatori sa ramana pana la sfarsitul galei. Doar ca ai nostri dragi reprezentanti ai industriei muzicale, in dulcele stil mioritic, s-au carat pana la sfarsit... ca deh, de ce sa stea.. gata, si-au primit premiile, si-au facut bezele, sa mai si plece dar.. Asa ca in final au ramas doar cativa prin sala, printre care si cam toti nominalizatii la Best Alternative. Oameni cu obraz ceva mai fin se pare, sau poate doar neobisnuiti sa fie bagati in seama, deci doritori sa savureze momentul pana la capat. Pe scurt, din solidaritate, probabil ca cei ramasi i-au votat pe singurii de-ai lor, din underground, outsideri printre marile nume care ne omoara neuronii unora dintre noi zi de zi. Sau poate asa s-a dorit si agreat sa se intample..

In mod normal as fi aplaudat aceasta situatie..doar ca eu am o problema cu castigatorii Best Alternative...acesti Robin and the Backstabbers. Cum acesta este un blog personal, am si eu dreptul la o parere, la fel de personala. Domnii, aparuti oarecum din neant, pompati la greu de sponsori darnici, nu exceleaza in niciun fel, la niciun capitol. Mai au de muncit la instrumental, domnul Robin nu este nici pe departe vreo mare voce si, poate cel mai important lucru..mai au nevoie de multe incercari si reusite pana a fi ok atitudinea lor de "noi suntem cei mai mari, cei mai cei, ce sa mai, nici Bono nu e ca noi". In plus, la categoria la care au fost nominalizati, au concurat cu The Mono Jacks, Les Elephants Bizarres, Changing Skins si Travka. Cu tot respectul pentru domnul Robin, Mono Jacks si Les Elephants Bizarres sunt nume mult mai mari, cu o istorie importanta in spate, nume vechi in alternativul romanesc. In plus, ambele trupe au mult mai multe view-uri pe YouTube si o prezenta mult mai relevanta pe radiouri. Si daca tot vorbim de radiouri (intrucat ele au fost hotaratoare in alegerea castigatorilor), Les Elephants Bizarres este singura trupa alternativa din noul val care a reusit sa intre in playlist-urile radiourilor mainstream. Ah, si..da...Robin and the Backstabbers nu a cantat la niciun festival important pe-afara...dar Mono Jacks si Les Elephants Bizarres au facut-o si pe asta. But then again, nici Mono Jacks, nici Les Elephant Bizarres nu sunt atat de iubiti de sponsori. So.. if u don't like what I'm saying, u can shove it up your ass. My blog, my opinion ;)

Trecand acum la organizatori... lasand la o parte nominalizarile si castigatorii cel putin dubios alesi, acestia s-au descurcat onorabil in ceea ce priveste productia evenimentului, pentru o prima incercare.

Sumarizand: avem o industrie muzicala de doi lei, populata de artisti de carton si nimeni nu are inca interes sau curaj sa schimbe ceva.

Justin Bieber s-a tuns ca o capra hipsterita!

The picture says it all...


Foto:fanpop.com

Cum, cum sa faci asta?? Dupa ce a fost the butt of all jokes gratie frizurii de emo-adolescent ratat pe care pubertatea l-a luat prizonier si never let him go, de vreun an de zile Who The Fuck is Bieber asta parca incepuse sa arate si el cat de cat mai normal (sa arate, nu sa se imbrace, sa cante si, basically, sa existe in general).

Well, cred ca l-a luat iar depresia dupa ce s-a despartit de Selena Gomez si de la prea multa plictiseala s-a gandit sa devina un hobit cu tunsoare a-la-Rihanna!

Kim Kardashian vs the ex gold digger boyfriend

Foto: vh1.com


Toti au auzit, chiar si aici, pe plaiuri mioritice, de Kim Kardashian. Ce face ea insa, mai exact, este destul de greu de explicat si cam neinteresant. Cert este ca a devenit cu adevarat celebra gratie sex-tape-ului pe care l-a filmat alaturi de boyfriend-ul de atunci, obscurul Ray J (fratele lui Brandy). Un sex tape de altfel extrem de bine aruncat in piata, atat ca timing, cat si, daca ne gandim la strategia de a "scapa" filmarea, by accident, prin tot online-ul. Si de aici, cum s-ar spune, restul e istorie. 6 ani mai tarziu, cu un reality show de succes la activ, domnisoara tine prima pagina a ziarelor americane, si nu numai, cu povestile sale de amor, scandaluri, subiecte inventate samd. Ce sa mai, e un fel de Bianca Dragusanu, varianta glam-hollywood, mult mai bogata, celebra, frumoasa (natural, nu ajutata de bisturiu) si mai smart, fie macar si pt "nasul de afacerista" pe care a dovedit din plin ca il are.

Bun, trecand peste aceasta introducere despre personajul in cauza, revenim la stirea zilei. Daca ea a devenit celebra in urma sex tape-ului, nu acelasi lucru se poate spune si despre partenerul sau de cearsaf, pseudo-rapper-ul Ray J. Acesta s-a scaldat in semi-obscuritate din 2007, anul in care filmarea a fost facuta publica, pana in prezent. Mai o relatie cu Whitney Houston (usoara sa ii fie tarana), mai o incercare lamentabila de come back muzical, mai un scandal cu sora etc etc.

Ei bine, cum nimic altceva nu a parut sa functioneze, omul s-a reintors la a lui Kim in incercarea disperata de a mai face un ban in plus, a mai starni macar un dram de interes si pentru el si a sa cariera muzicala. Si s-a gandit sa scoata o piesa noua (I Hit it First), dedicatie speciala pentru doamna –inca maritata cu un nea caisa, dar insarcinata cu plodul lui nea Kanye West – Versurile say it all, ca sa zic asa :

"She might move on to rappers and ball players, but we all know I hit it first… I hit it, I hit it."
"I hit it north, with her ass goin' south, but now baby chose to go west."

Cum lumea s-a inflamat destul de repede, iar bloggerii de peste Ocean mai mai ca au facut scurta la mana de la atatea Play-uri date piesei, nu de alta, dar sa se documenteze si ei inainte sa se apuce a umple online-ul cu pareri care mai de care, pseudo – rapper-ul Ray J s-a sucit peste noapte si repejor a iesit sa trambiteze cum ca actually, piesa nu e despre Kimmy cea frumoasa devenita mai mare ca o vacuta din reclamele Milka de cand e gravida. Nu, de fapt, piesa e asa, un fel de generalizare, e un concept. Sure, poate in wonderland, acolo unde domnul e mare artist, Kim Kardashian actually does something for a living, iar Kanye West nu se imbraca precum un fake gay in disguise.

So there u have it…si la americani se intampla chestii demne de Can Can TV, aceasta Meca locala a stirilor cu tate, nebuni, oligofreni si pitipoance.

The Return of the lazy-ass writer!

The Return of the lazy-ass writer!

Da, stiu, daca vrei sa actually have a blog, ar trebui sa te invrednicesti sa mai si write down cate ceva, cu o regularitate mai mare de once in a couple of years.
Moving on pana nu imi torn in cap toata urna cu cenusa.. Cand am intrat in 2012, pe my to do list for this year s-a aflat si resuscitarea acestui locusor care s-a vrut a fi drag mie. Oh well, 1 an si cateva luni mai tarziu, cu ajutorul prietenilor cunoscatori in ale bloggerimii si tehnicii in general (unlike me, care fug de tehnica mai ceva ca dra Basescu de gramatica limbii romane), here I am.

So, let's get down to business...more to follow...sooner rather than later I hope!